Un interviu cu dr Haleakala, medic psihiatru si practicant al ho`oponopono

Un interviu cu dr Haleakala, medic psihiatru si practicant al ho`oponopono

"Toate terapiile sunt o forma de manipulare" – spune dr. Haleakala: Manipularea are loc cand eu ca terapeut pornesc de la ideea ca esti bolnav si am sa lucrez asupra ta. Pe de alta parte, nu e manipulare cand realizez ca de fapt tu ai venit la mine dandu-mi o sansa sa ma analizez pe mine si sa vad ce se intampla rau in mine [va reamintesc: ho`oponopono, terapia prin iertare, eliberarea amintirilor dureroase]. Este o mare diferenta.Deci intai de toate, cred ca cea mai importanta intrebare este: ‘Ce este o problema?’ Daca intrebi oamenii, nu-ti vor raspunde clar, vor cauta sa raspunda cu o cale de a rezolva o problema…
(…)
Haleakala: Da. De exemplu, alaltaieri am primit un telefon de la fata unei batrane de 92 de ani. A spus: ‘Mama mea are dureri severe in sold de cateva saptamani’ In timp ce imi vorbea, eu intrebam Divinitatea [superconstientu] ‘Ce se intampla in sufletul meu de am cauzat durerile acestei femei?’ Si apoi intreb ‘Cum pot corecta aceasta problema care se afla in mine?’ [ho`oponopono=a corecta, a indrepta] Raspunsurile la aceste intrebari vin, iar eu fac ce mi se spune. [sunt sceptic, desigur, dar am incercat si merge; poate ca mecanismul este cel descris de kuna sau poate ca e numai o impresie prin autosugestie, important e rezultatul, sa-ti iasa cum vrei :) ]

Poate o saptamana mai tarziu femeia suna si spune ‘Mama se simte mai bine acum’ Asta nu inseamna ca problema nu va mai aparea, pentru ca adesea sunt cauze multiple pentru ceea ce pare a fi aceeasi problema.

Cat: Si eu am dureri cronice care revin din cand in cand. Lucrez tot timpul pentru asta. Folosesc Ho'oponopono si alte metode de curatare pentru a corecta durerea pe care am cauzat-o de la inceputul timpului. [sic! nu-i asa ca e greu sa-ti asumi raspunderea 100%?]

Haleakala: Da. Ideea e ca oamenii ca noi care sunt in medicina se ocupa cu vindecarea pentru ca au cauzat multa durere. [oare? Serios, pentru salariul ala, m-as duce si eu sa fiu reprezentant medical – nici macar nu tre sa fii doctor pentru asta]

Cat: Multa durere!

Haleakala: Cat de fain e sa stii ca omul vine la tine sa te plateasca pentru ca i-ai cauzat problemele de sanatate!

I-am spus odata unei femei in New York, si ea a spus: ‘Doamne, daca ar stii doctorii asta!’ Dar vezi bine ca nu stiu. Psihologi, psihiatri, toti au in minte ca sunt acolo pentru a ajuta la vindecarea pacientului.

Deci daca cineva ca tine vine la mine, eu ii spun Divinitatii, ‘Te rog, spune-mi cum pot corecta ceea ce se intampla rau in mine si i-a cauzat lui Cat durerea’ Si voi aplica informatia pe care Divinitatea mi-o da, pana cand durerea va disparea sau imi vei cere sa ma opresc. Nu este important atat efectul, cat este sa ajungi la problema. Aceasta este cheia.

Cat: Nu te concentrezi pe rezultat, pentru ca nu putem controla rezultatul.

Haleakala: Corect. Noi putem doar cere.

Cat: Deasemenea nu putem sti cand o anumita durere sau boala se va schimba sau se va vindeca.

Haleakala: Da. Sa zicem ca o pacienta a luat niste irburi care i-au fost prescise si nu i-au fost de folos. Din nou, intrebarea este ‘Ce se intampla in mine si face ca ierburile nu au efect la femeia in cauza?’ As lucra pe asta. As curati memoria, as tacea din gura, si as lasa procesul de transmutare sa aiba loc. Imediat ce implic intelectul, procesul se opreste. Cand un anumit tratament nu functioneaza, trebuie sa te gandesti ca ar putea fi mai vorba de mai multe erori care se cer corectate – mai multe probleme sau amintiri dureroase care cauzeaza durerea. Nu stim nimic! Doar Divinitatea stie ce se intampla cu adevarat.

Am tinut o prezentare in Dalas luna trecuta, si am vorbit cu o femeie master de Reiki. I-am spus: ‘Da-mi voie sa te intreb ceva. Cand cineva vine la tine cu o problema, unde este problema?’ S-a utat nedumerita si i-am spus: ‘Tu esti cea care a cauzat problema, asa ca pacientul te va plati ca sa ti-o rezolvi’ Prea putini inteleg acest lucru.

Cat: 100% responsabilitate.

Haleakala: Sa stii 100% ca tu esti cauza problemei. Sa stii 100% atunci ca ai responsabilitatea sa corectezi greseala. Iti dai seama daca am sti toti ca suntem 100% responsabili?

Am facut un targ cu mine insumi acum zece ani ca voi bea o ciocolata mare – atat de mare incat sa mi se faca rau – daca reusesc sa treaca o zi fara sa judec pe careva. Nu am reusit pana acum. Intr-adevar imi dau seama la timp si ma opresc mai des, dar niciodata nu am reusit intreaga zi.

Si cum transmit asta oamenilor – ca suntem 100% responsabili pentru probleme? Daca vrei sa rezolvi o problema, lucreaza asupra ta insuti. Daca problema este intr-o alta persoana, tot asa sa te intrebi: ‘Ce se intampla in mine de a venit acea persoana la mine sa ma sacaie?’ Oamenii apar in viata ta ca sa te sacaie! Daca stii acest lucru, poti rezolva orice situatie, eliberandu-te. E simplu: ‘Imi pare rau pentru ceea ce se intampla. Te rog iarta-ma!’ [terapia iertarii nu inseamna sa-i ierti pe altii ci sa te ierti pe tine pentru orice ai fi facuit rau de a cauzat problema din cazul de fata; in aceeasi idee, parintii spun ca problemele sunt ‘trepte’]

Cat: De fapt nu le-o spui pacientilor cu voce tare, nu? Si nici macar nu trebuie sa le intelegi problema.

Haleakala: Asta este partea frumoasa. Nu trebuie sa intelegi. E ca Internetul. Nu trebuie sa intelegi toate astea! Doar te duci la Divinitate si spui: ‘Pot sa downloadez?’ si Divinitatea downloadeaza, si primesti informatia necesara. Dar deoarece nu stim cine suntem, nu downloadam direct de la sursa, din Lumina. Mergem afara in lumea materiala.

Imi amintesc ca Morrnah (cautati pe web) obisnuia sa spuna ‘It's an inside job.’ (e o afacere interioara) Dac avrei sa ai succes, e o treaba interioara. Lucreaza asupra ta insuti!

Cat: Stiu ca asumarea 100% a responsibilitatii este singurul lucru care functioneaza, dar obisnuiam sa-mi fac probleme de asta pentru ca sunt tipul de om care are grija de toti si toate.

Cand am auzit vorbindu-se de respansabilitate 100% nu numai pentru mine, dar pentru fiecare situatie si problema, m-am gandit: ‘Vai de mine! E o nebunie! Sa nu-mi spui ca trebuie sa fiu inca si mai responsabila!’ Dar cu cat ma gandeam mai mult, cu atat mai mult realizam ca e o mar ediferenta intre a fi foarte grijuliu si a fi total responsabil. Una inseamna a fi o fetita cuminte, celalta inseamna a fi libera.

Imi amintesc cand vorbeai despre perioada in care erai psihiatru la Spitalul de Stat din Hawaii unde erau internati nebuni criminali si violenti. Ai spus ca atunci cand ai inceput sa lucrezi acolo, pavilionul criminalilor era plin de violenta, iar cand ai plecatdupa patru ani erau toti cuminti.

Haleakala: Intr-adevar. Ma duceam in cladire numai sa verific rezultatul. Daca aratau inca deprimati, atunci mai lucram asupra mea.

Cat: Ne spui cum se foloseste Ho'oponopono pentru obiectele care nu sunt fiinte vii?

Haleakala: Ma pregateam odata sa tin o prelegere, si vorbeam cu profesorii de la pupitru. Am intrebat: ‘Am ratat pe cineva? Are cineva vreo problema de care trebuie sa ma ocup?’ Unul din ei a spus: ‘Stii, azi la un alt seminar a venit pe capul meu un tip care avea probleme financiare, si ma simt epuizat!’ Asa ca am curatat din sufletul meu acea problema, si l-am si vazut pe profesor cum se lumina. (…)

Ce incerc de fapt sa fac este sa incerc sa invat oamenii din sala. Spun salii si tuturor din ea: ‘Vreti sa invatati sa faceti Ho'oponopono? Mai ales ca eu voi pleca dupa seminar. Nu ar fi grozav daca ati invata sa faceti treaba asta pentru voi insiva? Unii spun da, altii spun nu, iar unii spun ‘Sunt prea obosit!’

Apoi intreb Divinitatea, ‘Daca au spus ca vor sa invete, cum ii pot ajuta sa invete?’ De cele mai multe ori primesc acest raspuns: ’Lasa cartea albastra pe masa’ [Self I-Dentity Through Ho'oponopono] Asa ca iau cartea si o las pe masa sau pe un scaun in timp ce vorbesc. Nu le acordam meselor destul credit pentru ca sunt atat de linistite si constiente de ce se intampla!’[adica vrea sa spuna ca si obiectele… pai daca totul e creatia noastra, ce mai conteaza ca mesele sunt supuse acelorasi reguli ca fiintele]

Ho'oponopono este intr-adevar foarte simplu. Pentru strabunii din Hawaii, toate problemele incepeau ca ganduri. Dar avand un gand nu e o problema in sine. Atunci care e problema? Problema este ca toate gandurile noastra sunt imbibate cu amintiri dureroase, amintiri despre persoanne, locuri, lucruri.

Intelectul daca lucreaza singur nu poate sa rezolve aceste probleme, pentru ca intelectul doar organizeaza.[as face o analogie pe care a facut-o Tom Bearden cand a descris energia negativa, o problema nu poate fi rezolvata la acelasi nivel de gandire care a generat-o, trebuie sa gandesti out-of-the-box] Organizarea lucrurilor nu e o cale de a rezolva problemele. Trebuie sa le eliberezi! Cand faci Ho'oponopono, ce se intampla e ca Divinitatea ia gandurile dureroase si le neutralizeaza sau le purificat. Nu purifici o persoana, loc sau lucru. Neutralizezi energia pe care o asociezi cu acea persoana, loc sau lucru. Asa ca primul pas in Ho'oponopono este purificarea acelei energii.

Acum ceva minunat se intampla. Nu numai ca energia este neutralizata; ea este si eliberata, asa ca esti ca nou. Budistii denumesc asta ‘vid de ganduri’. Pasul final e ca lasi Divinitatea sa vina si sa umple vidul cu lumina.

Ca sa faci Ho'oponopono, nu trebuie sa stii care este problema sau eroarea. Tot ce ai de facut e sa observi orice problema pe care o ai fizic, mental, emotional sau de orice fel. Odata ce ai observat-o, treaba ta este sa incepi imediat sa cureti, sa spui, ‘Imi pare rau. Te rog, iarta-ma!’

Cat: Deci adevaratul rol al intelectului nu este sa rezolve problemele ci sa ceara iertare.

Haleakala: Da. Treaba mea aici pe pamant are doua parti. Odata e sa fac compensatii, si a doua e sa trezesc oamenii care sunt adormiti. Aproape toti sunt adormiti! Singura cale prin care ii pot trezi e sa lucrez asupra mea insumi. Interviul acesta este un exemplu. Patru saptamani inainte de intalnirea noastra am lucrat pentru curatire, astfel incat acum cand ne-am intalnit e ca unirea a doua ape. Curg mai departe in libertate. Asta e tot.

Cat: In zece ani de interviuri, acesta este singurul pentru care nu m-am pregatit. De fiecare data cand ma incepeam sa ma pregatesc, unihipili [copilulinterior/subconstientul] imi spunea doar sa vin si totul va decurge de la sine. Intelectul era innebunit si incerca sa ma conving ca trebuie sa ma pregatesc, dar nu am facut-o.

Haleakala: Foarte bine! Unihipili poate fi intr-adevar nostim. Odata veneam pe autostrada in Hawaii. Cand am inceput sa ma indrept catre iesirea obisnuita de pe autostrada, am auzit Unihipili spunand cu o voce melodioasa: ‘Eu nu as lua-o pe acolo in locul tau’ M-am gandit: ‘Dar de fiecare data amerg pe aici’ Apoi cand am ajuns mai aproape la vreo 50 de pasi iar am auzit: ‘Hey! Eu nu as lua-o pe acolo in locul tau. Mai ai o sansa’ ‘Dar de fiecare data amerg pe aici!’

De data asta o spusesem cu voce tare si oamenii din masina se uitau la mine ca la un nebun. La vreo 25 de pasi mai incolo, aud tare ‘Eu nu m-as duce pe acolo in locul tau…’ M-am dus pe unde stiam, si am stat blocat doua ore si jumatate. Era un accident grav. Nu puteam da nici inainte, nici inapoi. In final am auzit iar Unihipili spunand: ‘Ti-am spus eu…’ Pe urma nu mi-a mai vorbit cateva saptamani. Pai de ce sa-mi mai vorbeasca daca nu-l ascult?

Imi aduc aminte odata urma sa vorbesc la televizor despre Ho'oponopono. Copii mei au auzit si mi-au spus: ‘Tata, am auzit ca vei aparea la televizor. Sa fii atent sa-ti iei ciorapi la fel!’ Nu-I interesa ce voi spune eu la televizor. Le pasa doar sa am ciorapi asortati. Vezi cum stiu copiii care sunt lucrurile importante in viata?”

---

Daca va intrebati de ce poarta sapca de baseball, Haleakala o poarta ca sa-si aminteasca sa nu fie prea intelctual. Fondul albastru reprezinta vidul, lipsa amintirilor dureroase, ‘P’-ul rosu reprezinta Mama-Pamantul, sau forta creatoare, Pele.

Cat Saunders, Ph.D. este autoarea ‘Dr. Cat's Helping Handbook.’
http://www.drcat.org

THE NEW TIMES
SEATTLE, WA
SEPTEMBER 1997